Bucătăria Românească

Bucătăria românească a fost influențată favorabil de condițiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură și păstorit. Din alimentația oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz și mai târziu porumb), legumele și verdețurile (fasole, mazăre, varză, castraveți, ștevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne și slănină de porc și pește, ouă și carne de oaie sau de vită.Produsele lactate, terciul de mei și mămăliga au fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condițiilor economice s-a diversificat și alimentația, iar în prezent consumul de pâine, ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile „ardelenești”. Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în Țările Românești foarte multe preparate cu specific turcesc, domnitorii aducându-și din țările de proveniență uneori bucătarii. Unul din preparatele ce caracterizează perioada fanariotă și revoluția culinară a fost ciorba de perișoare.